joi, 23 iulie 2009

harry potter and the half made film

inainte sa incep trebuie sa declar ca sunt fana harry potter. mare fana. aproape obsedata i may say. am citit toate cartile de varii ori (unde varii este egal cu 6), am vazut toate filmele de varii ori (varii are cam aceeasi valoare), am primit bagheta de ziua mea si am toate filmele pe dvd, editie de colectie chiar (in cutie care seamana cu cufarul lui harry and stuff).
dar...filmul asta m-a dezamagit. ma doare sufletul sa spun asa ceva, dar nici macar nu am plans cand a murit dumbledore. pentru ca eu nu asa vedeam scena. si pentru ca pe parcursul filmului nu am putut decat sa ma minunez de cum au hacuit cartea si cum au scos scene cheie. pe de alta parte, harry se da la o chelnerita la inceputul filmului. dude...mai bine explici faza cu inelul decat sa-l aci pe harry sa para un pustan retardat care se da la chelnerite intr-o dugheana jegoasa. nu am inteles de ce au trebuit sa arda casa lui ron, dar nu au aratat scena cu lupta de la sfarsit. sincera sa fiu, asteptam scena aia ca pe a doua venire a lui mesia. eu imi imaginam ceva fabulos, ceva care sa-ti faca pielea de gaina si sa te lasa cu gura cascata. guess again. te lasa cu gura cascata...asta da. dar nu de placere ci de uimire ca au scos-o complet. si nu, nu au aratat inmormantarea, care mie mi s-a parut una dintre cele mai emotionante scene din toate cartile. si omul ara chiar nu stie sa sarute. am vazut o groaza de pareri pozitive de la oamnei pare-se avizati. ei...poate oamenii aia nu au citit cartile. eu am fost cu o prietena care nu a apucat sa citeasca decat prima carte. si ei i s-a parut superb. daaaaar...sunt chestii pe care nu le-a inteles. which is obvious tinand cont ca scenele cu explicatii au fost scoase cu brutalitate. si abia astept sa vad ce o sa inteleaga din ultimul daca nu citeste cartile. pentru ca sunt o groaza de chestii esentiale in poveste care nu au aparut in film. acuma nu pot decat sa sper ca urmatorul va fi mai bun. daca tot fac 2 filme dintr-o carte, ar face bine sa o faca ca lumea.

dar probabil ca tot ma mai duc sa-l vad o data...ca acuma a mai crescut si harry si nu ma mai simt pedofila cand ma uit la el :D

miercuri, 8 iulie 2009

aere conditionate (nu ale mele) si peripetii cu ele

de catava vreme incoace la geamul meu se aude picatura chinezeasca. si din cauza asta eu nu pot sa dorm ca lumea (deh...sensibila rau la zgomote stresante gen picurat sau manele). la un moment dat acum vreo saptamana am identificat problema: un aparat de mai sus de mine are furtunul pozitionat prost si picura pe aparatul vecinilor de sub mine. booon. m-am atarnat pe balcon de era sa si pic de cateva ori pana am identificat vinovatul (or so i thought). dupa lupte seculare de facut curaj (io-s mai timida de felu' meu) am dat fuga la vecinu de la 7 sa ii prezint problema. vecinu mi-a deschis intr-o tinuta mai mult decat indecenta pentru varsta lui (brrr) si mi-a promis foarte frumos ca remediaza problema. azi noapte...pic pic pic. dormit (a n-a oara) cu geamul inchis si perna pe cap (si eu nu am aer conditionat god dammit). azi imi fac mai mult curaj si ma duc iar la vecin (mai ales ca dupa o zi luuunga si grea la munca am fost intampinata de picuratul dracului cand am ajuns acasa). vecinu deschide iar in tinuta indecenta (da isi schimbase pantalonasii) si nevasta-sa incepe sa urle la mine din bucatarie ca ei nu au mai pornit aerul de 3 saptamani). ooook...inseamna ca e sub ei. ma agat iar pe balcon sa ma asigur si ma duc la vinovat. la vinovat...grilaj, ceea ce inseamna ca nu puteam sa ajung sa sun la usa, si trebuia sa sun la grilaj sa vina aia sa imi deschida. la grilaj, 2 sonerii (ca-s 2 apartamente protejate). habar nu aveam la care sa sun. ma intorc acasa (a 3-a oara da nu am mentionat de fiecare data) si o sun pe prietena lui frate-miu sa o intreb daca are idee cum sta treaba pe acolo. cu "bucurie" in suflet aflu ca vinovatii sunt chiriasi. si mai bine...nici macar infima posibilitate de a fi schimbat cateva vorbe cu ei la lift. ma intors iar si sun. si sunt d imi vine rau. o sonerie stricata, la cealalta nu raspunde nimeni. sa crap de nervi, nu alta. pana la urma ma duc la vecinu de sub mine, sa vedem daca putem pune ceva pe aparatu lor pana dau de chiriasi. acolo...nimeni acasa. oook...ma intorc acasa, ma dau peste cap de 3 ori si sar intr-un picior si fac rost de nr administratorului. il sun pe nenea (fooooarte de treaba) si ii explic problema. asta ma ia la troubleshooting: du-te la ei (e grilaj), suna la sonerie...a...nu merge. si pana la urma imi spune ca decat sa vorbesc cu chiriasul, mai bine vorbesc cu proprietarul ca e problema lui (mie nu mi se pare dar nah). si imi da numarul proprietarului. si il sun p-ala, cu scuzele de rigoare ca era deja 10. si tanti, foarte amabila si ea, isi cere mii de scuze, ii povesteste sotului problema si sotul decide ca decat sa imi dea mie numarul, mai bine il suna el pe chirias. si doamna imi spune ca o sa incerce sa rezolve problema cat mai repede, chiar daca nu in seara asta. MII DE DEMONI DIN IAD!!! NU IN SEARA ASTA!!! (asta am gandit...dar cand am vorbit a iesit doar "multumesc mult si scuze de deranj"). si acuma o sa ma duc la vecina de sub mine cand ajunge acasa sa vedem ce putem pune pe aparatul ei pana se rezolva problema. pana la urma tot ea, nevinovata in toata povestea asta, e cea mai de ajutor. macar la ea ajung direct, ca nu are grilaj si am numarul ei. trebuie doar sa astept sa ajunga acasa.
si un sfat: cand va luati aer conditionat UITAT-VA DACA FURTUNUL ALA E PUS CA LUMEA!!!

joi, 2 iulie 2009