aere conditionate (nu ale mele) si peripetii cu ele

de catava vreme incoace la geamul meu se aude picatura chinezeasca. si din cauza asta eu nu pot sa dorm ca lumea (deh...sensibila rau la zgomote stresante gen picurat sau manele). la un moment dat acum vreo saptamana am identificat problema: un aparat de mai sus de mine are furtunul pozitionat prost si picura pe aparatul vecinilor de sub mine. booon. m-am atarnat pe balcon de era sa si pic de cateva ori pana am identificat vinovatul (or so i thought). dupa lupte seculare de facut curaj (io-s mai timida de felu' meu) am dat fuga la vecinu de la 7 sa ii prezint problema. vecinu mi-a deschis intr-o tinuta mai mult decat indecenta pentru varsta lui (brrr) si mi-a promis foarte frumos ca remediaza problema. azi noapte...pic pic pic. dormit (a n-a oara) cu geamul inchis si perna pe cap (si eu nu am aer conditionat god dammit). azi imi fac mai mult curaj si ma duc iar la vecin (mai ales ca dupa o zi luuunga si grea la munca am fost intampinata de picuratul dracului cand am ajuns acasa). vecinu deschide iar in tinuta indecenta (da isi schimbase pantalonasii) si nevasta-sa incepe sa urle la mine din bucatarie ca ei nu au mai pornit aerul de 3 saptamani). ooook...inseamna ca e sub ei. ma agat iar pe balcon sa ma asigur si ma duc la vinovat. la vinovat...grilaj, ceea ce inseamna ca nu puteam sa ajung sa sun la usa, si trebuia sa sun la grilaj sa vina aia sa imi deschida. la grilaj, 2 sonerii (ca-s 2 apartamente protejate). habar nu aveam la care sa sun. ma intorc acasa (a 3-a oara da nu am mentionat de fiecare data) si o sun pe prietena lui frate-miu sa o intreb daca are idee cum sta treaba pe acolo. cu "bucurie" in suflet aflu ca vinovatii sunt chiriasi. si mai bine...nici macar infima posibilitate de a fi schimbat cateva vorbe cu ei la lift. ma intors iar si sun. si sunt d imi vine rau. o sonerie stricata, la cealalta nu raspunde nimeni. sa crap de nervi, nu alta. pana la urma ma duc la vecinu de sub mine, sa vedem daca putem pune ceva pe aparatu lor pana dau de chiriasi. acolo...nimeni acasa. oook...ma intorc acasa, ma dau peste cap de 3 ori si sar intr-un picior si fac rost de nr administratorului. il sun pe nenea (fooooarte de treaba) si ii explic problema. asta ma ia la troubleshooting: du-te la ei (e grilaj), suna la sonerie...a...nu merge. si pana la urma imi spune ca decat sa vorbesc cu chiriasul, mai bine vorbesc cu proprietarul ca e problema lui (mie nu mi se pare dar nah). si imi da numarul proprietarului. si il sun p-ala, cu scuzele de rigoare ca era deja 10. si tanti, foarte amabila si ea, isi cere mii de scuze, ii povesteste sotului problema si sotul decide ca decat sa imi dea mie numarul, mai bine il suna el pe chirias. si doamna imi spune ca o sa incerce sa rezolve problema cat mai repede, chiar daca nu in seara asta. MII DE DEMONI DIN IAD!!! NU IN SEARA ASTA!!! (asta am gandit...dar cand am vorbit a iesit doar "multumesc mult si scuze de deranj"). si acuma o sa ma duc la vecina de sub mine cand ajunge acasa sa vedem ce putem pune pe aparatul ei pana se rezolva problema. pana la urma tot ea, nevinovata in toata povestea asta, e cea mai de ajutor. macar la ea ajung direct, ca nu are grilaj si am numarul ei. trebuie doar sa astept sa ajunga acasa.
si un sfat: cand va luati aer conditionat UITAT-VA DACA FURTUNUL ALA E PUS CA LUMEA!!!

literal versions

sangele vostru conteaza

donati sange pt Onisor Ana Maria Alexandra si Conteanu Razvan Mihai (Alien) internati la spitalul Sfantul Pantelimon. amandoi sunt in coma si au nevoie urgenta de sange. institutul este pe strada constantin caracas nr 2. dupa iesirea din pasajul victoria inspre gara de nord prima strada la stanga este dr felix si urmatoarea strada la stanga este cea in cauza.

LE: aici aveti si o harta:

http://saveana.wordpress.com/

asta este copia unui mesaj pe care l-am primit, dar revin cu mai multe detalii despre locatie cand aflu. va rog sa dat mai departe pentru ca nu este o gluma sau un mesaj de enervare. si in plus, il cunosc pe razvan...

tocmai am aflat ca razvan se simte mai bine.

knowing

m-am uitat in seara asta la "knowing" (cu nicholas cage). mi-a sunat interesanta ideea si trailerul vazut printre picaturi mi s-a parut interesant. oh well...mi-am cam luat teapa. in primul rand domnu' cusca nu mai e barbatul care a fost odata. ma rog...nu a fost niciodata mare scula pe bascula dar acum parca a imbatranit urat si repede si cu inceput de chelie. ideea filmului este urmatoarea: cage descopera o lista de numere care fusese bagata intr-o "capsula a timpului" cu 50 de ani in urma de catre o pustoaica la scoala la care invata fi-su. afla ca de fapt numerele alea au un sens si e convins ca viata lu fi-su e in pericol de moarte (:P). urmeaza misiunea de salvare. problema este ca parca nimic nu se leaga in filmul asta (decat poate cliseele).
cage este prof de nush ce materie d-asta desteapta la o facultate desteapta. evident fi-su este un mic geniu, oarecum razvratit dar tare destept si spiritual si...trist. trist pentru ca ma-sa recte, nevasta lu cage a murit cu ceva timp in urma (aflam si cum si mie mi s-a parut taaaare stupid si prea putin credibil, dar nu bagam spoilere ca nu-i frumos). evident ca eroul nostru sufera dupa nevasta, si evident ca are un coleg care incearca sa-i faca lipeli, ca asta-i faza clasica in filme. ma rog...pentru ca sufera se cam apuca de baut. si ametit fiind de aburii inaltatori ai alcoolului descopera insemnatatea cifrelor de pe foaie. evident ca prima chestie descoperita este 9/11 (ala cu gemenii pentru cine nu stie la ce ma refer). si, desi baut bine, isi da seama exact exact cum sta treaba (minus o chestie micutza de care se prinde oricum peste ceva vreme cand se uita la GPS).
apoi o cunoaste pe fiica celei care a scris foaia cu 50 de ani in urma. evident ca fiica e destul de bunoaca (probabil ca daca nu avea fata aia de caine haituit/om care nu prea isi da seama pe ce lume traieste era si mai dragutza), are o fetita si este mama singura. cand se cunosc asta ajunge sa fuga de el ca de dracu...peste 5 min smecherul de cage nu numai ca o convinge sa se intalneasca intr-o noapte in fata casei lui (si sa o ia si pe fi-sa), dar o convinge sa si urce cu el in masina si sa mearga in pustii (in continuare cu fi-sa dupa ea).
mai mergem ce mai mergem si in sfarsit desteptul de nicholas cage afla care-i buba cu numerele alea si ce urmeaza sa se intample (noroc ca era prof de nush ce legat de astronomie la facultatea aia desteapta). in momentul in care afla care e problema m-am gandit "hey...wrong guy...shouldn't bruce willis stop the sunt from exploding?".
ce se intampla pe urma este o mare urlatura...toata lumea urla la toata lumea, toata lumea se panicheaza...accidente and shit...si mai apar si niste neni spooky (nu pentru prima oara dar acum chiar fac ceva in afara de stat si holbat si soptit)
si apoi vine finalul care este...de neimaginat...de fapt e de imaginat ca te prinzi la un moment dat care e faza. oricum...WTF?!

pe imdb am vazut oameni carora filmul li s-a parut o capodopera, mai ales pentru simbolistica lui. mie mi s-a parut un cacat, si l-am vazut cap-coada doar pentru ca nu imi place sa las filme neterminate...chestie de vointa. sincer...nu il recomand. decat sa ma mai uit o data la el mai bine as asculta-o pe roxy manelista 2 ore. macar aia e funny...

pitzipongeala

tocmai am descoperit prima nuga pitzipoanca: "intotdeauna copiata, niciodata egalata". bine ca nu scrie nimic de zdrente sau dusmani...

ah...si se cheama Arroma Coffee...nush de ce dar am impresia ca asta explica putin :D

GOGOL BORDELLO

ieri am fost la concert...cu peripetii ce-i drept dar am ajuns. parca toate au fost impotriva mea. la 5 mi s-a trantit o clasa de spaniola de care abia am scapat. la 6 fara 5 a inceput o groaza de lume sa traga de mine ca instructorul nu verificase nush ce. la 6 si 5 am tulit-o...si mi-a plecat metroul de sub nas. la herastrau am prins toate stopurile pana am reusit sa traversez. deja stateam pe trotuar si eram bouncy bouncy de se uita toata lumea la mine. prin parca am luat-o la trap pana cand am ginit tatrul de vara, dar nu gaseam intrarea. am gasit-o pana la urma si am gasit si casa de bilete. mi-am luat bilet si m-am calmat. atunci am reusit si eu sa respir ca lumea. m-am dus sa imi iau de baut...mi-am luat ca tuta 2 sticle sa-mi ajunga...si nu am avut voie cu ele inauntru (grrr). acolo am avut noroc ca am intrat printre primii asa ca nu am stat deloc la coada la bauturi, mi-am luat un pepsi si mi-am gasit un loc strategic pe randul 3. si am staaaat pana cand a inceput taraf de haydouks. astia sunt o parte din taraful din clejani, evident toti sunt rromi, cel putin 2 erau tata si fiu, dar faceau niste chestii cu viorile alea de nu mi-au venit sa cred. si au si dansat, si ne-am si distrat (mai ales de un nene foarte burtos, cu o camasa foarte colorata care a dansat tinandu-se de burta :) 0. pe langa asta, era unul in public care facea break dance pe muzica lautareasca. priceless. la un moment dat iesisera cativa de la gogol bordello si faceau poze celor de la taraf de haydouks. pana a iesit eugene, si atentia publicului s-a indreptat spre el. degeaba facea el semne sa ne uitam la aia de cantau, ca toti ii faceau cu mana si strigau la el. pana cand s-a retras in spatele cortinei sa nu-l mai vada chiar tot publicul. eu am facut gat de lebada si tot l-am vazut :D

cei de la gogol bordello au cam intarziat, ca au fost probleme cu sonorizarea, dar cand au intrat in sfarsit pe scena a inceput dementa. toata lumea in picioare, toata lumea batea din palme, sau sarea, sau fredona, sau dansa, sau multe dintre astea simultan. teatrul era plin ochi, iar pe scena...nebunie. au cantat melodii mai vechi, melodii mai noi, eugene a fugit aproape fara oprire dintr-un capat in altul al scenei, a dansat, a sarit, a urlat si cred ca isi ura microfonul foarte tare. la un moment dat a vrut sa smulga microfonul de pe suport, dar firul de la microfon era infasurat pe batzu ala asa ca a smuls suportul cu totul si a daramat o boxa. in momentul ala tipul responsabil cu cunetul a capiat de nervi. a venit in fuga sa descurce firul, sa aduca alt suport si s-a chinuit cat a putut sa aseze microfonul ca lumea (dupa ce a terminat versurile eugene a dat cu el de pamant). la alta melodie, eugene a adus un fel de galeata de metal pe care a pus-o peste microfon si a inceput sa bata in ea...deh...ritmuri deosebite (la fel cum si tipele au cantat la razatoare :) ). apoi...a dat iar cu microfonul de podea. cred ca aia cu sunetul deja isi taiau venele...ca ii veneam pe margine crispati in ultimul hal.

din pacate nu am fost inspirata sa imi iau un aparat foto cu mine, asa ca nu am poze sau filme, dar am vazut ca sunt poze pe metalhead: http://www.metalhead.ro/poze/Poze_Gogol_Bordello_la_Bucuresti-foto/Gogol_Bordello_la_Bucuresti-foto-gid-107025-it-1099241-l-1

cand apar filme pe youtube...le pun aici sa fie pentru posteritate

abia astept sa vina din nou...data viitoare ma duc in fata de tot, poate reusesc sa-l ating :D
si ma imbrac in negru sa nu se vada daca arunca cu vin pe mine, cum a facut aseara cu oamenii din primul rand

ah...am uitat sa mentionez ca a venit si max imi-scapa-celalalt-nume cu ei. este demential omul ala...s-a agitat aproape la fel de mult ca eugene si a aruncata cu apa pe multime :))

mi-e lene sa recitesc ce am scris, dar sunt convinsa ca nu am reusit sa redau nici macar o sutime din ce a fost aseara acolo. nu se poate...

all in all...vreau sa ii port copiii lui eugene :))

OMG

astazi am avut o surpriza foarte placuta. pentru cine stie, astazi canta Gogol Bordello la teatrul de vara din herastrau (pentru cine nu stia, a aflat). stiu de concetrul asta de prin aprilie dar am tot amanat cumpararea biletelor ca nu staim cum am clasele. dup-aia nu eram convinsa daca pot sa ajung, nu prea vroiam sa ma duc singura (deh! femeie). pana la urma ieri m-am hotarat ca vreau sa ma duc, dar cucu bilet si nu stiam daca se pot lua de la intrare. pe la magazine online deja nu se mai vindeau, pe la diverta nu se fac rezervari, nu se trimit azi si se inceteaza vanzarea pe la 5 juma si nu stiu daca au si la intrare. si atunci, in disparare, am trimis un mail la Metalhead asa...sa vad daca ma pot ajuta. bai...nu mi-a venit sa cred cand mi-au raspuns in ceva gen 5 min si m-au si ajutat. sincer, nu ma asteptam sa primesc vreun raspuns...a fost doar un gest disperat.

si uite ca mai exista si oameni de treaba care ajuta o ametita lenesa care tot amana chestii care o fac fericita...merci metalhead.ro